Tweet
Am avut plăcerea să fiu invitat special și să particip la acest eveniment. Am mai scris 10 motive să vii la Buzz!Camp și că investițiile în educație sunt imperios necesare și cred că puțină dezvoltare personală și orientare profesională în plus, nu a fost în zadar.
Mi-a plăcut mult însuși ideea evenimentului, oferindu-le tinerilor oportunitatea de a învăța cum să gestioneze corect eșecurile și cum să-și controleze emoțiile. Unele speech-uri au fost inspiraționale iar altele mai puțin. Pentru cei care s-au trezit mai dimineață și erau nevoiți să aștepte până la începerea evenimentului, organizatorii au pregătit niște ziare (ECOnomist și Ziarul de Gardă).Nu prea am văzut chestia asta pe la alte summit-uri/conferințe, de aia mi s-a părut ceva nou și fain.
10 motive să vii la BUZZ!Camp
Tweet
- E gratis !
- Este un proiect marcă Inspire Business, și e cool sau mai nou „glomourna” să fii prezent.
- Îți vei consolida CV-ul.
- Vei interacționa cu alți tineri cu interese comune și cu oameni calumea.
- Speekeri vor fi reprezentații companiilor de top din România.
Investind în educație vom câștiga mai mult (1)
Tweet
Vin chiar acum de la un City Quest educativ foarte interesant organizat de către AIESEC în cadrul proiectului UPGreat, și da, chiar se merită investiția făcută de către organizatori, bani, timp, „nervi” și iar timp. Am alergat ca nebunii tăt orașul și în sfârșit ne-am ales cu câteva chestii invățate din educația antreprenorială (cum să-ți vinzi produsul și cum să-i convingi pe oameni). Aaaa da, înghețata a fost imperios necesară și foarte gustoasă spre final.
***
Și Obama cândva spunea: “Every dollar we invest in high-quality early education can save more than seven dollars later on…”
Vin chiar acum de la un City Quest educativ foarte interesant organizat de către AIESEC în cadrul proiectului UPGreat, și da, chiar se merită investiția făcută de către organizatori, bani, timp, „nervi” și iar timp. Am alergat ca nebunii tăt orașul și în sfârșit ne-am ales cu câteva chestii invățate din educația antreprenorială (cum să-ți vinzi produsul și cum să-i convingi pe oameni). Aaaa da, înghețata a fost imperios necesară și foarte gustoasă spre final.
***
„Hai să fim mai buni”
Tweet
Educația incluzivă a devenit un lucru primordial societății noastre. Tot mai mulți tineri cu dizabilități sunt respinși și discriminați. Statistic vorbind în Republica Moldova există peste 16 000 de copii de copii de acest fel. Dintre care 5700 sunt în institutii rezidențiale.
Cifrele ne spun că circa 50% din profesori n-ar acepta să aibă discipoli cu dezabilități. La acest capitol elevii sunt mai toleranți față de semenii lor, circa 78% ar accepta colegi cu dezabilități.
În acest sens, UNICEF în colaborare cu Ministerul Educației au organizat o întâlnire cu bloggerii, pentru a informa despre o nouă campanie de sensibilizare a opiniei publice privind educația incluzivă.
Am fost încântat să văd mămici și tătici activi care militează pentru o educație sănătoasă pentru toți, chiar și pentru cei care nu se bucură în tocmai de drepturii. În cadrul întâlnirii am menționat ca aș accepta astfel de colegi, ba mai mult chiar mi-aș fi dorit, avand o motivatie in plus, văzându-i pe ei cum luptă pentru a fi ca toți ceilalți. De la mic și la mai mare, haideți să-i ajutăm pe fiecare să-și găsească un loc printre noi, printre alți tineri ca și ei.
Luzăru' GURDILA m-a ofensat și mințit
Tweet
După lecția publică sau training cu Alex, habar n-am ce a fost ăla, dar a fost ceva util și interesant, am plecat să mă alimentez cu o doză de cultură veselă la spectacolul „Panica de la Grand Hotel”. Extraordinar ! Mulțumesc Teo !
***
Alex îi un luzăr, pardon, a fost . Când avea vârsta mea, 14-15 ani, el nu știa de cărți, de fapt știa doar de „karoli”, „damă”, „tuz”. După care el a ajuns să înțeleagă că-i place Harry Potter și „Romanul adolescentului miop ” de Eliade. După care am înțeles eu, că a absolvit liceul în care în care învăț eu acum, Spiru Haret. De fapt știam, nu eram sigur, dar mi-a confirmat.
După care Alex a făcut o clasificare a blog-urilor, indetificându-le după criteriile : interesante, neinteresante și „fetele se udă-n chiloței”. Pe Luchianiuc l-a băgat la blog-uri interesante, pe Ghimpu la neinteresante și Jurnalul Evei - „fetele se udă-n chiloței”.
Sunt sigur că dacă nu mă aflam în sală avea să dezvolte ideea cu „blogger influent” până să ajungă la mine, evident ironizând. Odată eu postasem ceva cu bloggeri influenți, după care habar n-am cum s-a întors roata, ca s-a ajuns că-mi doresc să devin blogger influent. Și bănuiesc că la asta s-a și referit. Dacă nu, atunci iertat fie-mi păcatul !
„În Moldova nu poți fi vedetă, iar dacă vrei să te simți vedetă trebuie să ai o vilă la Miami și un rolls royce în garaj.” - Alex
***
Alex îi un luzăr, pardon, a fost . Când avea vârsta mea, 14-15 ani, el nu știa de cărți, de fapt știa doar de „karoli”, „damă”, „tuz”. După care el a ajuns să înțeleagă că-i place Harry Potter și „Romanul adolescentului miop ” de Eliade. După care am înțeles eu, că a absolvit liceul în care în care învăț eu acum, Spiru Haret. De fapt știam, nu eram sigur, dar mi-a confirmat.
După care Alex a făcut o clasificare a blog-urilor, indetificându-le după criteriile : interesante, neinteresante și „fetele se udă-n chiloței”. Pe Luchianiuc l-a băgat la blog-uri interesante, pe Ghimpu la neinteresante și Jurnalul Evei - „fetele se udă-n chiloței”.
Sunt sigur că dacă nu mă aflam în sală avea să dezvolte ideea cu „blogger influent” până să ajungă la mine, evident ironizând. Odată eu postasem ceva cu bloggeri influenți, după care habar n-am cum s-a întors roata, ca s-a ajuns că-mi doresc să devin blogger influent. Și bănuiesc că la asta s-a și referit. Dacă nu, atunci iertat fie-mi păcatul !
„În Moldova nu poți fi vedetă, iar dacă vrei să te simți vedetă trebuie să ai o vilă la Miami și un rolls royce în garaj.” - Alex
De la Volkoff la Orwell
Tweet
Îmi pare rău de reprezentații mass-mediei și de forumiștii care stau infometați așteptând salariul de la zi la zi de la politicieni pentru dezinformarea în masă și influențarea opiniei publice pe când ei ar trebui să prezinte transparență și echidistanță (aici mă refer la jurnaliști). Acest război mediatic ar trebui să prezinte un pericol societății și oamenii să devină mai precauți, deoarece oricând pot fi supuși dezinformării. Iar formula aplicată în acest proces este una interesantă care încă nu am reușit să o indentific complet și am convingerea că nu voi reuși până nu va fi complet aplicată și bănuiesc că va fi inclusă în următoarele analize ale lui Volkoff (dacă va mai continua scrierea altei lucrări despre tratatele de dezinformare).
Îmi pare rău de copii îndoctrinați ai partidelor care sunt nevoiți să se subordoneze unei idei și să o susțină, distribuind-o insistent și obrazinc printre colegi,parinți, rude, prieteni. Pe când ei ar trebui să gândească „out of box” dacă totuși avem o „democrație reprezentativă funcțională” și se acceptă pluralismul de opinie.
Îmi pare rău de impulsivitatea unor politicieni și mai rău îmi pare de politicieni care încearcă să denigreze imaginea oponenților și în același timp să profaneze cauzele naționale.
Îmi pare rău de societatea bolnavă și needucată care provoacă inactivitate și indiferență. Iar aici mă adresez Ministerului Educație pentru accentuarea educării civice a elevilor, spun asta deoarece cadrele didactice de educație civică sunt de azi pe mâine iar elevii rămân indiferenți de acest subiect. Asta e și baza unei societăți sănătoase și mai bine, a unei clase poltice capabile să fac o acțiune eficientă și în același timp productivă.
Îmi pare rău de faptul că oamenii nu se mai bazează pe ideologia partidelor precum e in SUA (acolo partidele au deja „un staj de lucru enorm de mare”) ci pe Filat,Lupu sau Ghimpu.
Îmi pare rău de oamenii naivi și creduli partidelor, pe cand se demonstrează că liderii acestora sunt niște contrabandiști și bandiți, dar ei continuă să-i susțină.
Îmi pare rău de oamenii naivi și creduli partidelor, pe cand se demonstrează că liderii acestora sunt niște contrabandiști și bandiți, dar ei continuă să-i susțină.
Și am convingerea că dacă vom continua așa noi, societatea civil, dacă vom tolera toate acțiunile de distrugere a vitorului european, rămâne să trăim într-o ambianță orwelliană.
„Generația veselă” sau care „slabo”-uri sunt mai eficiente
Tweet
În urma apariției mai multor acțiuni de tineri care provoacă nemulțumiri în rândul oamenilor și tulbură liniștea și ordinea publică am decis să scriu acest articol pentru a sensibiliza opinia publică și în același timp pentru a le oferi adepților acestor curente și persoanelor interesate, niște idei mult mai efiace și productive pentru folosirea timpului corect.
Și dacă totuși mai există sau (nu, habar n-am) grupul de tineri care provoca nemulțumiri, „slabo nah”, le-aș propune câteva acțiuni nobile pe care le-ar putea aplica pentru a influența pozitiv atitudinea și opinia tinerilor. Iar mai exact ar fi crearea unor campanii sub genericul „Slabo să citești o carte” sau „Slabo să nu accesez facebook-ul timp de o lună” sau „Slabo să participi sau să organizezi un training sau flashmob cu impact social” sau „Slabo să ajuți o bătrânică” sau „Slabo să faci un act de caritate” și lista continuă cu o mulțime de idei care ar aduce un beneficiu societății în același timp să contribuie la propria dezvoltare.
În acest context propun o listă micuță de acțiuni pentru a deveni un tânăr proactiv:
În urma apariției mai multor acțiuni de tineri care provoacă nemulțumiri în rândul oamenilor și tulbură liniștea și ordinea publică am decis să scriu acest articol pentru a sensibiliza opinia publică și în același timp pentru a le oferi adepților acestor curente și persoanelor interesate, niște idei mult mai efiace și productive pentru folosirea timpului corect.
Și dacă totuși mai există sau (nu, habar n-am) grupul de tineri care provoca nemulțumiri, „slabo nah”, le-aș propune câteva acțiuni nobile pe care le-ar putea aplica pentru a influența pozitiv atitudinea și opinia tinerilor. Iar mai exact ar fi crearea unor campanii sub genericul „Slabo să citești o carte” sau „Slabo să nu accesez facebook-ul timp de o lună” sau „Slabo să participi sau să organizezi un training sau flashmob cu impact social” sau „Slabo să ajuți o bătrânică” sau „Slabo să faci un act de caritate” și lista continuă cu o mulțime de idei care ar aduce un beneficiu societății în același timp să contribuie la propria dezvoltare.
În acest context propun o listă micuță de acțiuni pentru a deveni un tânăr proactiv:
Guest Post: Cine-i oare moldoveanul? Cum rusul şi-aplica planul? (POEZIE)
Tweet
Este prima postare din categoria „guest post” și sper să fie una reușită și interesantă datorită acestei poezii a unei doamne de 81 de ani care relevă adevărul dureros din Republica Moldova în special procesul de rusificare. Guțu Elena îi spune, și în semn de recunoștință îi ofer tot respectul meu. Îmi pare bine că mai sunt bătrânei la vârsta de 81 ani care mai gândesc și care analizează lucrurile nu tocmai bune din țară.
Cine-i
oare moldoveanul?
Cum rusul şi-aplica planul?
Cum rusul şi-aplica planul?
Cine oare-i moldoveanul
Că-şi ignoră limba,neamul?
Îi răspund eu pe dreptate:
E un laş,o nulitate,
Ins lipsit de demnitate
Şi fară identitate.
Limba-i,zis,moldovenească
A schimbat-o pe rusească,
Refuză să recunoască
Că i-i limba românească,
Acceptă o limbă strîmbă,
Vrea sa aibă doar pe limbă,
Stomacul să-şi ghiftuiască
Cu riscul chiar să-i plesnească,
Moldovean in paşapoarte
Mancurt în re-a-li-ta-te.
Mai prejos ca animalul
E acesta moldoveanul.
Păsăritul,animalul
Nu-şi schimba limba neamul,
Cucu-i cuc şi cucuieşte
Nu miaună pisiceşte
Câinele latra câineşte
Da nu grohăie porceşte,
Cocoşelul din poiată
Nu cântă ca broasca-n baltă,
Fiecare cu-a sa limbă,
Pe străină nu o schimbă
Ciocîrlanul nu se-nsoară
Cu o dulce vrăbioară,
Se-nsoară cu-o ciocîrlie
Neamul lor in veci să fie;
Vulpea nu face pereche
Cu alt neam intr-o ureche,
Nici c-un cîine sau lupoi,
Se –nsoţeşte c-un vulpoi,
Nu doreşte ea prăsile
Cap de vulpe,corp de cîine!
Numai unul moldoveanul,
Îşi ignoră limba,neamul,
Moldoveanului nu-i pasă
Pe cine aduce-n casă,
uzbecă sau tătăroaică,
Cazahă sau rusoaică,
Astea bune păpuşele
Au destule măgulele
Şi urmaşii lor,păzeşte,
Toţi vorbesc numai ruseşte,
Moldovencele-nflorite
N-au baieţi să se mărite
Veneticele-au momit
Pe băieţi si i-au răpit
Nu-i mai spune Ionică
Acceptă Ivan să-i zică
Nici Ciobanu nu le place,
Cebanov pe el îl face,
Intrusele ru-si-fi-că
Moldova lui Ionică,
Şi-n Moldova lui Ionică
Stăpâneşte Ivănică
Aţi văzut vreun rusoi,
Care trăieşte la noi,
Să spună în limba mea
„Bună ziua”sau „Pa” „Pa”?
„Mulţumesc” „la revedere”,
„O zi bună”, „cu plăcere”?!
Că-şi ignoră limba,neamul?
Îi răspund eu pe dreptate:
E un laş,o nulitate,
Ins lipsit de demnitate
Şi fară identitate.
Limba-i,zis,moldovenească
A schimbat-o pe rusească,
Refuză să recunoască
Că i-i limba românească,
Acceptă o limbă strîmbă,
Vrea sa aibă doar pe limbă,
Stomacul să-şi ghiftuiască
Cu riscul chiar să-i plesnească,
Moldovean in paşapoarte
Mancurt în re-a-li-ta-te.
Mai prejos ca animalul
E acesta moldoveanul.
Păsăritul,animalul
Nu-şi schimba limba neamul,
Cucu-i cuc şi cucuieşte
Nu miaună pisiceşte
Câinele latra câineşte
Da nu grohăie porceşte,
Cocoşelul din poiată
Nu cântă ca broasca-n baltă,
Fiecare cu-a sa limbă,
Pe străină nu o schimbă
Ciocîrlanul nu se-nsoară
Cu o dulce vrăbioară,
Se-nsoară cu-o ciocîrlie
Neamul lor in veci să fie;
Vulpea nu face pereche
Cu alt neam intr-o ureche,
Nici c-un cîine sau lupoi,
Se –nsoţeşte c-un vulpoi,
Nu doreşte ea prăsile
Cap de vulpe,corp de cîine!
Numai unul moldoveanul,
Îşi ignoră limba,neamul,
Moldoveanului nu-i pasă
Pe cine aduce-n casă,
uzbecă sau tătăroaică,
Cazahă sau rusoaică,
Astea bune păpuşele
Au destule măgulele
Şi urmaşii lor,păzeşte,
Toţi vorbesc numai ruseşte,
Moldovencele-nflorite
N-au baieţi să se mărite
Veneticele-au momit
Pe băieţi si i-au răpit
Nu-i mai spune Ionică
Acceptă Ivan să-i zică
Nici Ciobanu nu le place,
Cebanov pe el îl face,
Intrusele ru-si-fi-că
Moldova lui Ionică,
Şi-n Moldova lui Ionică
Stăpâneşte Ivănică
Aţi văzut vreun rusoi,
Care trăieşte la noi,
Să spună în limba mea
„Bună ziua”sau „Pa” „Pa”?
„Mulţumesc” „la revedere”,
„O zi bună”, „cu plăcere”?!
„Bucket list”-ul cu 6 locuri din România care doresc să le vizitez după ce împlinesc majoratul
Tweet
La o lecție de limbă engleză profesoara mă trezește din somn cu întrebarea „Where do u want to travel in 2013 and why ?”. Răspunsul întrebării era ascuns undeva prin România. După câteva secunde de meditații l-am și găsit. Pentru mine de fapt acestă întrebare n-a fost decât o provocare care mi-a trezit interesul de a explora acele locuri dar în față stă o barieră, n-am 18 ani. Iar prin intermediul acestui articol am să încerc să prind 2 iepuri. Unul - să răspund integral la întrebarea profesoarei, doi - să găsesc persoane generoase (cu peste 18 ani) care doresc să mă ia în călătorie :) .
1.Sighișoara
2.Castelul Peleș
3.Sibiu
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)