Adi Bratu blog tânăr

Îmi pare rău de reprezentații mass-mediei și de forumiștii care stau infometați așteptând salariul de la zi la zi  de la politicieni pentru dezinformarea în masă și influențarea opiniei publice pe când ei ar trebui să prezinte transparență și echidistanță (aici mă refer la jurnaliști). Acest război mediatic ar trebui să prezinte un pericol societății și oamenii să devină mai precauți, deoarece oricând pot fi supuși dezinformării. Iar formula aplicată în acest proces este una interesantă care încă nu am reușit să o indentific complet și am convingerea că nu voi reuși până nu va fi complet aplicată și bănuiesc că va fi inclusă în următoarele analize ale lui Volkoff (dacă va mai continua scrierea altei lucrări despre tratatele de dezinformare).

Îmi pare rău de copii îndoctrinați ai partidelor care sunt nevoiți să se subordoneze unei idei și să o susțină, distribuind-o insistent și obrazinc printre colegi,parinți, rude, prieteni. Pe când ei ar trebui să gândească „out of box” dacă totuși avem o „democrație reprezentativă funcțională” și se acceptă pluralismul de opinie.

Îmi pare rău de impulsivitatea unor politicieni și mai rău îmi pare de politicieni care încearcă să denigreze imaginea oponenților și în același timp să profaneze cauzele naționale.

Îmi pare rău de societatea bolnavă și needucată care provoacă inactivitate și indiferență. Iar aici mă adresez Ministerului Educație pentru accentuarea educării civice a elevilor, spun asta deoarece cadrele didactice de educație civică sunt de azi pe mâine iar elevii rămân indiferenți de acest subiect. Asta e și baza unei societăți sănătoase și mai bine, a unei clase poltice capabile să fac o acțiune eficientă și în același timp productivă.

Îmi pare rău de faptul că oamenii nu se mai bazează pe ideologia partidelor precum e in SUA (acolo partidele au deja „un staj de lucru enorm de mare”) ci pe Filat,Lupu sau Ghimpu.

Îmi pare rău de oamenii naivi și creduli partidelor, pe cand se demonstrează că liderii acestora sunt niște contrabandiști și bandiți, dar ei continuă să-i susțină.

Și am convingerea că dacă vom continua așa noi, societatea civil, dacă vom tolera toate acțiunile de distrugere a vitorului european, rămâne să trăim într-o ambianță orwelliană.